Uneori și eu mă simt o banană obosită. Alteori sunt și o banană căzută printre rafturi. Câteodată aș evita o banană ca mine. Dar, de multe ori, mă întreb ce banană sunt cu adevărat. Tu ce banană ești?
Înainte de a te gândi prea tare, poate ar trebui să te gândești la muncă. Să te gândești cu adevărat, nu doar la suprafață, care e raportul dintre cantitatea și tipul de muncă pe care o desfășori, cum ne e influențată starea psihică și viața personală, ce țeluri avem și cum le atingem, cât de mulțumiți suntem sau cum trebuie să fim și de ce trebuie să facem mereu mai mult.
Sunt întrebări pe care le ridică spectacolul Work in Progress, produs de Asociația Delazero din București și coregrafiat de Camelia Neagoe. Acesta surprinde fragmente din parcursul Elei și Inei, două femei a căror viață este structurată în jurul unui punct central – munca lor. Ela este angajată a Companiei (una în care ne putem regăsi fiecare dintre noi, măcar puțin) și așteaptă promovarea promisă, iar Ina este în training pentru a-i lua locul.
Am reușit să vedem cum, într-un univers fictiv, dar care nu e însă departe de realitatea noastră de zi cu zi, lipsa de motivație, scop și utilitate resimțite de cele două, le influențează viața interioară și le pun în situația de a găsi modalități diferite de a rezista presiunii constante la care sunt supuse.
Mi-a plăcut acest dialog în mișcare care a început domol, a arătat diverse stări de anxietate și a continuat apoi cu un ritm mai alert. Cele două performere, Eva Danciu și Mariana Gavriciuc, nu doar că au dansat, ci au și cântat și au avut momente de monolog. Și-au completat una alteia textul, parcă mecanic, ajungând în final să se întrebe dacă avem nevoie și de o pauză. Chiar, avem nevoie de pauză?
Printre momente de alergare, ședințe de zoom urmate de furie, întrebări despre regrete și utilitate, mișcări (pe care eu le-am asociat unor mecanisme de apărare) de box și balet, se gândesc „cine ești dacă faci nimic?”.
Motivul pregnant în spectacol sunt bananele. Pentru că „în societatea de astăzi toți suntem banane”. Atât fructele propriu-zise, cât și culoarea lor pe hainele dansatoarelor, te fac să te întrebi de ce ele? De ce banane?
Ei bine, Camelia Neagoe a spus la Q&A că atunci când „copiii sunt mici, primesc coronițe, cupe, diplome, medalii ca să vadă că e răsplata pentru munca lor. În felul acesta sunt răsplătite și maimuțele când învață să facă ceea ce li se cere”.
Dramaturgul spectacolului, Adrian Ionescu, a completat: „există și un strat mult mai pragmatic. Bananele au o legătură foarte strânsă cu cele mai negre trăsături ale capitalismului și ale exploatării imperialiste. Și, de asemenea, suntem banane, în sensul că, sub coajă, suntem cu toții la fel: niște suflete rănite în căutare de puțină liniște și dragoste.”
Dacă suntem sau nu suntem banane, sau cel puțin până ne dăm seama ce fel de banane suntem, vă invit să urmăriți atât următoarele spectacole din cadrul stagiunii de dans contemporan Dinam 2022, organizată de Asociația Unfold Motion, dar și următoarele reprezentații ale spectacolului Work in Progress din țară.
📷 Sabina Costinel
Asociația Delazero jonglează cu conceptul „de la zero”, gândind proiecte cu un strat viu, imprevizibil, adaptabil și transformabil. Propunerile asociației au ca temă prezentul social și modalitățile individuale de raportare la acesta, precum și relația dintre artist și comunitate.
Delzero a realizat de-a lungul timpului spectacole de dans contemporan, muzică live, teatru, sesiuni de improvizație sau ateliere. Dintre acestea numim: CORPZero, OborContemporan, Festivalul de Dans Contemporan Connect, Ultima Picătură, Generații- Moștenirea Tăcută, Raw Dance sau 8 ore pe zi, proiect din care face parte și spectacolul Work in Progress.
Foto: Lorena Dumitrașcu | Light Stories
