M Studio din Sfântu Gheorghe a adus în fața publicului din Timișoara povestea maturizării a patru prieteni inseparabili. Dj Megusta, Puppucino, Amucino și Pepe sunt personajele prin care Fehér Ferenc creează o fuziune amuzantă între dansul contemporan și teatru. Spectacolul Pappa mia face parte din stagiunea Dinam, organizată de Unfold Motion.

Patru copii veseli și plini de viață aleargă, chicotesc, se schimonosesc și se joacă împreună cu mingea. Încă din primele minute, retrăim perioada copilăriei unde tristețea era un lucru necunoscut, iar joaca și râsetele reprezentau principalele noastre preocupări. Certurile, rostogolirile pe iarba moale( așa s-au petrecut în mintea mea), săriturile dintr-o parte în cealaltă și micile acrobații m-au făcut să râd, mai ales pentru că erau realizate de oameni maturi.

Într-o zi, sătui de monotonie, cei patru amici pleacă în căutarea unor noi aventuri, fără să își dea seama că se desprind de cea mai frumoasă perioadă a vieții. Încep să înoate spre necunoscut în ape adânci, în propriul lor ritm. Podeaua se transformă într-o mare care le pune la încercare abilitățile și îi provoacă să își depășească limitele. O ședință foto în care adolescenții au mușchii încordați, gesturi exhibiționiste și atitudini degajate ne arată tranziția spre perioada liceului.

Mi-a plăcut modul în care elementele de dans și gimnastică s-au împletit cu numerele de actorie. Balázs Judith, Deák Zoltán, Szekrényes László și Veres Nagy Attila au interpretat prin mimică, dans, acrobații și onomatopee stereotipuri umane. Pepe a reprezentat tipul „care încearcă, însă nu reușește”, Dj Megusta a jucat rolul fetei curioase, mereu în căutare de experiențe noi, iar Puppucino avea sindromul tourette. Sunetele scoase la început și gesturile repezite și incontrolabile ale acestui personaj ne-au amuzat, însă spre final am înțeles lecția dată de către această gașcă de amici. Ei nu sunt perfecți, au defecte, temeri, insecurități, dar se acceptă unii pe alții așa cum sunt și evoluează împreună.

Un alt lucru care m-a surprins a fost schimbarea atitudinii băieților de-a lungul performance-ului. La început, în copilărie, o tratau de Dj Megusta ca pe un băiat, făcând glume și bruscând-o. Pe parcurs, o dată cu procesul de maturizare, au ajuns să cunoască sensibilitatea, sentimentele profunde dintre oameni și tandrețea. Într-un dans lent și intim, fata s-a conectat sufletește cu amicii săi și le-a ghidat pașii spre maturizarea emoțională.

Și pentru că atmosfera devenise prea liniștită, cei patru performeri ajunși în pragul maturității au încheiat spectacolul cu un număr de Haka. Brațele, picioarele, strigătele puternice și corpurile artiștilor au zguduit sala și ne-au transmis energie, unitatea prieteniei și lor bucuria de a fi pe scenă.

Echipa artistică: Balázs Judith, Deák Zoltán, Szekrényes László, Veres Nagy Attila (distribuție), Fehér Ferenc (coregraf), Mándy Ildikő (asistent coregraf), Fehér Ferenc (muzică).

Foto: Lorena Dumitrașcu/Light Stories