Darius Lăpădat: „A fost o experiență pe care nu credeam că voi ajunge să o trăiesc vreodată”

Descurcăreț, responsabil și implicat, așa se descrie Darius Lăpădat, un tânăr de 18 ani care a reușit de curând să își împlinească cel mai mare vis. Elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic Traian Vuia din Reșița, el își dorea să vadă lumea. Vara aceasta a făcut o călătorie de 32 de zile prin Europa, reușind să ajungă în 13 țări și să viziteze 13 capitale împreună cu Darian, amicul său.

Întors de la sute de kilometri distanță, spune că deși a văzut o mulțime de orașe și peisaje uimitoare, locul pe care acesta îl numește cu drag „ACASĂ” este localitatea Milcoveni din Caraș-Severin. „Acolo am crescut și, din punctul meu de vedere, indiferent unde aș ajunge să lucrez vreodată, cu siguranță Milcoveni va rămâne primul acasă pentru mine.”

Cum a ajuns Darius să străbată Europa de la un capăt la altul? A aplicat pentru un loc în programul Erasmus+ intitulat Discover EU. Întrebările de cultură generală despre Uniunea Europeană au făcut parte din probele pe care Darius le-a trecut în drumul său spre marea călătorie. De asemenea, participanții au răspuns și la întrebări precum: Ce vrei să înveți din călătoria aceasta? Cum privești călătoria aceasta? Cum vei face rost de bani pentru călătorie, având în vedere că programul îți acoperă doar transportul?

„Au fost întrebări de departajare. Dacă nu mă înșel, întrebarea de departajare se referea la câți participanți din tura trecută de aplicații ar fi ales să meargă în grup. În funcție de ce răspundeai acolo, cu cât erai mai aproape, cu atât aveai mai multe șanse să primești un permis de călătorie. Am așteptat cu nerăbdare luna mai. Atunci am aflat că am fost selectat.”

Împreună am refăcut traseul călătoriei și am discutat despre ce a însemnat această experiență pentru el, ce impact au avut culturile țărilor vizitate asupra sa și care sunt locurile în care s-a simțit cel mai bine.

Întreaga aventură a început cu orașul Viena, capitala Austriei. Despre acest loc spune că este, conform unui top realizat recent, „cel mai bun oraș de locuit din lume. Din punctul meu de vedere, Austria este cea mai bine plasată țară din toate punctele de vedere din Europa”. Despre Roma crede că este foarte asemănătoare din punct de vedere arhitectural cu orașele din România, în special cu București. În topul despre care a pomenit mai devreme orașul Copenhaga se situează pe locul al doilea. „Am rămas uimit că am avut ocazia să văd în realitate peisajele nordice pe care le-am întâlnit doar în filme. Atunci mi-am dat seama că ele nu sunt povești, sunt chiar reale.”

Deși a fost impresionat de Austria, țara preferată lui preferată din întreaga călătorie este Norvegia, datorită condițiilor foarte bune de trai. „La Oslo și mi-a plăcut foarte mult mentalitatea oamenilor.” Alte lucruri care l-au mai surprins plăcut au fost felul armonios în care se îmbină arhitectura modernă și cea veche, precum și cultura de demult cu cea din zilele noastre. Imaginea Islandei i-a rămas încă întipărită pe retină datorită naturii desprinsă parcă dintr-un film. „Mi s-a părut că am ajuns într-un film SF cu câmpuri de lavă stinsă. Erau vulcani, erau ghețar, însă regret că nu am văzut Aurora Boreală. Dar am avut ocazia, spre final, să văd soarele la miezul nopții și asta a fost uimitor.”

În Portugalia, Darius a admirat frumusețea orașului văzută din punctele de belvedere de la Lisabona. În Spania a vizitat Madridul, un oraș curat în care s-a bucurat de cultura locală. „Am văzut mulți spaniol și foarte multe obiceiuri care țin de cultura spaniolă, lucruri pe care în celelalte orașe nu le-am văzut atât de mult, pentru că multiculturalitatea din ziua de astăzi le șterge cumva, le pune într-o umbră”.

De la Madrid a ajuns la Barcelona, împlinindu-și o altă dorință arzătoare. Acolo a vizitat principalele obiective precum Sagrada Familia și punctele de belvedere. A văzut și plajele Barcelonei, însă vremea de toamnă nu i-a permis să se relaxeze la soare. Elveția a fost una dintre țările pe care doar le-a tranzitat, însă călătoria cu trenul prin munții Alpi, din Italia spre Danemarca, a fost uluitoare, după cum spune el.

La capitolul dificultăți, Darius și Darian au făcut o noapte albă din cauza unui mic incident. Când au ajuns în Stockholm, în Suedia, s-au îndreptat spre cazare și au constatat că nu semăna cu ce au văzut pe internet. „Nu erau condiții în care puteam sta și atunci am fost nevoiți să facem reclamații. Într-un final, am reușit să raportăm undeva ceea ce s-a întâmplat, datorită faptului că eram în Uniunea Europeană. Asta ne-a ajutat foarte mult, pentru că nu am reușit să rezolvăm problema direct cu proprietarul sau cu site-ul.”

După multe aspecte pozitive, el a scos în evidență și lucruri care i-au displăcut. Despre Paris, deși a fost frumos, consideră că din cauza multiculturalității nu a putut gusta atât cât și-ar fi dorit din cultura franceză.

După această experiență, a putut face comparații între situațiile din România și cele din alte țări. Prin acest lucru a subliniat că țara noastră nu are șosele chiar atât de rele pe cât am crede, iar țările vestice nu au șosele perfecte. Din punct de vedere al transportului în comun și în țări precum Franța circulă tramvaie vechi din anii `90. „În Barcelona, muream de cald în transportul în comun, în metrou. Transportul în comun din București, comparat cu cel din alte capitale europene, e mult mai bun.” Despre Roma și Napoli, deși sunt orașe extrem de frumoase care merită vizitate, spune că sunt murdare, gunoiul fiind aproape peste tot.

Cum i-a schimbat viața această experiență și cum o vede acum, la câteva luni se la întoarcerea în țară? „Wow” este cuvântul prin care descrie întreaga călătorie care, spune el, i-a schimbat întreaga percepție despre lume. Cumva mi-am dat seama că nu e chiar așa de greu precum pare să mergi, să vezi și să cunoști alte culturi și să descoperi lucruri și locuri noi. Moto-ul programului, „extinde-ți orizonturile”, l-a făcut să realizeze că nimic nu este imposibil și că lumea este mai mică decât credea inițial.

Descrisă în trei cuvinte, călătoria a fost provocatoare, „mult mai mult decât interesantă. Și nu în ultimul rând, uimitoare. A fost o experiență pe care nu credeam că voi ajunge să o trăiesc vreodată”.

Traseul, cazările și obiectivele turistice, toate au făcut parte dintr-un plan bine pus la punct de către Darius. Tot procesul a durat două săptămâni, la care se mai adaugă și planurile financiare pregătite cu mult timp înainte. În această călătorie, transportul a fost asigurat, restul banilor provenind din fonduri proprii. El a adunat de-a lungul timpului suma de 10.000 de lei pe care a investit-o în visul său.

Abilitățile de organizator, precum și latura responsabilă  le-a dobândit datorită experiențelor în funcțiile de președinte al Consiliului Elevilor la Liceul Teoretic Traian Vuia din Reșița și președinte al Consiliului Județean al Elevilor, filiala Caraș-Severin.

Am aflat de la Darius care sunt atribuțiile acestor funcții și ce acțiuni a demarat în beneficiul elevilor. Timp de un an și jumătate a condus Consiliul Elevilor al liceului Traian Vuia, unde studiază și acum. Din cauza pandemiei, activitatea a fost întreruptă. „L-am preluat în decembrie 2021, după 2 ani de pandemie în care nu s-a mai făcut nimic aproape, și cumva am fost nevoit să încep totul de la zero.” Pandemia a afectat și Consiliul Județean al Elevilor timp de doi ani. Pentru a remedia această situație, Darius a construit Adunarea Generală și a contribuit la organizarea de noi alegeri pentru funcția de președinte. Datorită numeroaselor activități în care este implicat, pentru că s-a făcut remarcat prin lucruri pozitive și prin discursul său, el a câștigat alegerile care s-au desfășurat în mediul online.

După organizarea biroului executiv și a departamentelor, a venit rândul inițierii acțiunilor care să îi ajute pe elevii din județul Caraș-Severin. „Am început să aflăm care sunt nevoile lor. Am făcut niște chestionare chiar la nivel județean legate de dificultățile pe care le întâmpină în viață de zi cu zi la școală, cum ar fi transportul – este o problemă foarte mare cu care copiii din județul nostru se confruntă, mai ales cei din în mediul rural. Acestea sunt lucrurile pe care le-am făcut luând Consiliul Județean al Elevilor de la zero, în perioada ianuarie-iunie.” În acest moment, Darius nu mai ocupă poziția de președinte al Consiliului Județean al Elevilor.

Pe lângă călătorii, el mai are încă o pasiune. Dragostea pentru autenticitate, Biserică și tradițiile de la sat l-a determinat să se implice în numeroase acțiuni de voluntariat. A luat exemplul fratelui său mai mare, George, și a devenit membru al Asociației ATOR Banatul de Munte despre care spune că nu este o simplă organizație unde face voluntariat, ci un loc de suflet. A făcut parte din echipa proiectului Tabăra din Inima Satului. Despre această experiență spune că l-a schimbat în bine, însă a avut și o influență pozitivă foarte mare asupra copiilor și a comunităților din care ei fac parte. „Poți să faci ceva pe bune prin voluntariat și mi-am dat seama de acest lucru când am fost în mai multe sate și am cunoscut copii care își doreau ca tabăra să nu se termine. Poate nu-ți spun prin cuvinte, dar îți dai seama și simți că ai reușit să faci o schimbare majoră în viața lor.”

În general, tinerii au modele care le ghidează pașii în carieră sau chiar și în viața de zi cu zi. Pentru Darius, profesorul său de istorie este un adevărat mentor. El îl descrie ca fiind o persoană apropiată de elevii săi, care îi ascultă, îi sfătuiește și își adaptează lecțiile în funcție de nevoile fiecăruia. „Din punctul meu de vedere, dacă ar fi să dau un model nu numai pentru mine, ci pentru învățământul întreg din România, cu siguranță acela ar fi profesorul meu de istorie.”

La anul va susține examenul de Bacalaureat. Eu credeam că va urma o carieră în politică, însă el spune că nu își vede locul în acest domeniu. O dată cu DiscoverEu și-a îndeplinit un vis, acela de a călători prin lume. După terminarea liceului, va porni spre îndeplinirea unui alt vis, acela de a deveni procuror.

„Din punctul meu de vedere, dintr-o postură de procuror pot să schimb mult mai multe lucruri în bine decât dintr-o postură de politician.”

La finalul interviului, l-am întrebat ce ar vrea să schimbe în România. Mi-a răspuns la întrebare printr-o întâmplare la care a asistat în călătoria sa în Țările Nordice. „Două doamne discutau în tren, iar la un moment dat, una dintre ele a adormit și a ocupat o parte din scaunul celeilalte. Cea din urmă a anunțat personalul din tren că i s-a ocupat o parte din loc, iar lucrurile s-au rezolvat și au continuat la fel ca înainte de incident. Am apreciat foarte mult faptul că oamenii din Nord reacționează atunci când li se pare ceva în neregulă.” El își dorește ca toți românii să facă la fel, să își exprime nemulțumirile și să spună mereu lucrurilor pe nume.

„Asta aș schimba dacă aș putea. Atunci se va schimba absolut toată țara și, implicit, mentalitatea noastră.”