Diana Abdo tocmai s-a întors de la Veszprém, unde a dansat în cadrul spectacolului Ethnic Love Mix vol.12, realizat de Remix ID. Am profitat de ocazie pentru a asculta la cald poveștile despre această experiență, să vorbim despre dans, despre oraș, școală, evenimente și oameni.

Este elevă la Liceul de Artă „Ion Vidu”, la specializarea coregrafie, și spune despre ea că este un om curios, căruia îi place să afle cât mai multe despre tot ce o înconjoară, este pasionată de dans și citește cam tot ce prinde.

Te-ai întors din Veszprém, Capitală Europeană a Culturii alături de Timișoara și Elefsina, unde ai dansat în alături de echipa Remix ID. Cum a început colaborarea voastră?

M-a contactat o dansatoare și m-a întrebat dacă mă poate recomanda într-un proiect. Apoi m-a sunat Olga Török, care este regizoarea spectacolului, și mi-a explicat despre ce este vorba. Am acceptat – mereu sunt în căutare de noi oportunități. Mi-a trimis un video cu spectacolul, mi-a plăcut ce am văzut și am zis bine, hai să colaborăm. Trebuia să înlocuiesc pe cineva, așa că nu am lucrat la spectacol, nu mi-am pus amprenta din punct de vedere coregrafic pe el, doar ca dansator mi-am pus amprenta, pentru că nu poți dansa ca altcineva.

Din ce mi-a povestit Olga, echipa s-a documentat pe o perioadă mai lungă de timp. Au încercat să adune material de la cât mai multe etnii din Banat, Timișoara e un loc destul de divers din acest punct de vedere. A devenit un spectacol multicultural și, în același timp, au adus tradiția mai aproape de modern și de tineri. Spectacolul e un mix de dans contemporan, dansuri tradiționale, sârbești, românești, maghiare. E totul pus pe muzică tradițională remixată.

Cum a fost experiența?

A fost super interesant! Nu am multe proiecte care să fie la un astfel de nivel. Mai am proiecte în școală și unul cu Unfold Motion, 2-1=zero, și în rest cam asta e. Am gustat din cum e să lucrezi la un spectacol. Așa îmi imaginez eu viața de vis: am dansat, am călătorit  și am fost și plătită pentru asta.

Cum ți se pare orașul acum? Suntem la sfârșitul lui martie, s-a deschis oficial capitala culturală, încep deja să se întâmple lucruri… Ce vibe îți transmite orașul?

Mie încă mi se pare devreme. Timpul trece repede și simt că abia ce ieri a fost deschiderea. În timpul deschiderii au fost foarte, foarte concentrate și foarte multe, trebuia să te împarți în 7 locuri dacă voiai să ajungi la ele. Dar am reușit să ajung la câteva evenimente interesante. 🙂

Te-am tot văzut în contexte legate de dans. Sunt multe, puține evenimente, sunt ok, nu sunt ok?

Momentan nu au fost prea multe evenimente, dar cei de la Unfold Motion sunt foarte promițători și abia aștept să văd ce vor să facă în continuare. Am auzit de multe proiecte. Sunt 2 școli de vară anul acesta. Aș vrea să văd mai multe spectacole de dans contemporan, de dans în general. Timișoara nu pot să zic că are prea multe.

Ți-ar plăcea să vezi spectacole din țară sau din afara țării?

Ambele. Aș vrea să fie mai multe producții în țară, sau în Timișoara, pentru că în țară mai sunt la București. Unfold Motion se pregătește să vină cu un spectacol, acum va fi castingul, într-o săptămână, munca pentru spectacol o să fie în toamnă. Din străinătate, normal că aș vrea să fie aduse mai multe, mi-ar deschide și mie orizonturile, pentru că nu pot să ies singură din țară să văd, sunt elevă.

Spuneam mai devreme de proiectele de la școală. Cum e colaborarea cu colegii și cum vezi proiectele pe care le faceți acolo?

Noi suntem o clasă și implicată, și unită, chiar am norocul de a avea lângă mine oameni care îmi sunt alături. Colaborăm destul de ușor unii cu ceilalți, ne înțelegem bine. Mai avem spectacole, de obicei la liceu, la Liceul de Artă „Ion Vidu”, sau spectacolul de diplomă de la final de an, dar cam atât. De obicei, eu văd aceste spectacole ca fiind ieșiri pe șcenă, cele organizate de școală. De asta am și zis la Remix ID că e altceva să lucrezi într-un proiect mai serios.

În afară de dans, ce îți mai place să vezi?

Sunt foarte des pe la Teatrul Național, aș vrea să ajung mai des la German și Maghiar, mi-am propus să văd Visul unei nopți de vară de la Teatrul German, sunt foarte curioasă, am văzut câteva poze și pare wow. Pe lângă teatru, încerc să merg la cât de multe evenimente culturale. Mai merg la conferințe, la lansări de carte, sau când mai vorbește un scriitor, îmi place să ascult.

Ai înclinație către scris sau doar îți place să vezi și să citești?

Nu pot spune că am înclinație către scris. Mai scriu la mine în jurnal și e un mod foarte bun de a-mi pune gândurile undeva atunci când nu știu ce să fac cu ele. Sunt pasionată de lectură și sunt foarte curioasă de această zonă. Dacă nu aș dansa, deși nu o să se întâmple, probabil că aș face teatru sau aș merge pe partea de litere.

Ce evenimente ai recomanda?

Vocile orașului-Central Park, e un spectacol pe care l-am văzut de o grămadă de ori, nici nu știu să-ți zic de câte ori. Și mi se pare că e mai bun de fiecare dată. De fiecare dată mai e ceva nou de extras din el.

Rambuku e un spectacol extraordinar, care se joacă și foarte rar, e atât de bun! Nu pot să aleg un spectacol preferat, dar e în top. Nu cred că a fost de ajuns să-l văd odată. Deși știu că nu toată lumea are oportunitatea să le vadă de mai multe ori, dar ajută.

Sunt ambele teatru dans. Un spectacol care iar îmi place e Anna Karenina, am citi și cartea și l-am văzut de vreo trei ori. Îmi place foarte mult cum e pus în scenă, scenografia e incredibilă.

Geniali mi s-au părut cei de la Contemporary Creative Dreamers din București, au venit de mai multe ori cu The Last Raid of HumanKind și am văzut și Nihil Sine Deo și sunt incredibili. Aveam pielea de găină la ambele. S-a dansat odată The Last Raid în Piața Libertății, eu eram pe o parte a pieței, iar Lavinia Urcan era pe cealaltă și m-a văzut de acolo cum la o săritură am scos un wow, am rămas impresionată.

Cine te inspiră personal, profesional?

Lavinia Urcan și Beatrice Tudor, pentru că Unfold Motion are o activitate prolifică. Crește tot mai mult, de la an la an, aduc dansul contemporan tot mai aproape de publicul timișorean. Chiar merită să le recomand pe ele, pentru că au multe de oferit.

De final:

Sper ca acest an să stârnească mai mult interes în oameni față de cultură și să nu fie totul doar în 2023, să nu fie luat ca un maxim, ca un apogeu al culturii, ci să fie un început pentru dezvoltarea din acest punct de vedere. Sper să văd mai mulți oameni la spectacole, sper să văd că va crește și interesul față de cărți, de lectură, am citit că România are cea mai mică piață de cărți din Uniunea Europeană. Și asta e cam trist. Și sper ca odată cu toate evenimentele culturale să se simtă și o căldură în oraș, pentru că asta face arta.

Interviul cu Diana face parte din seria Tinerii lui 2023, o inițiativă Spații Noi prin care spunem părerea tinerilor despre Timișoara – Capitală Europeană a Culturii 2023. Dacă vrei să susții această serie, mă poți invita la cafea.

Fotografiile au fost realizate la Palatul Apelor și pe malul Begăi.