În contextul Zilei Internaționale a Voluntarilor din 5 decembrie, îmi îndrept atenția către voluntarii unei asociații care îmi e foarte dragă. Superhumans PSI, a cărei poveste am scris-o la începutul lunii octombrie aici, a desfășurat în ultimele două luni o serie de conferințe, ateliere și întâlniri sociale, în cadrul proiectului Superhumans – încredere în comunitate.
Am stat de vorbă cu 5 voluntari ai asociației, care ne-au spus ce înseamnă pentru ei să facă voluntariat în comunitate, dar și ce reprezintă pentru ei sănătatea mintală și de ce e important să se vorbească mai mult despre acest subiect.
Ce înseamnă pentru tine ideea de a face voluntariat în comunitate?
Emanuel Rusu, student în anul III la Facultatea de Informatică:
Am participat în foarte multe programe și proiecte care au adus un impact asupra mea, iar acum, din vasta experiență de participări în aceste inițiative, simt că pot contribui și eu la crearea de astfel de evenimente pentru alții care să aibă impact asupra comunității. Pentru mine, voluntariatul este instrumentul pe care îl pot folosi pentru a-mi atinge misiunea, aceea de a aduce un impact pozitiv în comunitate. Voluntariatul unește oameni, readuce umanitatea din noi și este un medicament împotriva geloziilor și a urii dintre oameni.
Cristina Negură, psihoterapeut:
Voluntariatul este o formă complexă de dezvoltare personală. Autentic, sănătos și echilibrat, nu „din cărți”. Voluntariatul ne ajută la autocunoaștere, să ne înțelegem limitele, crește stima de sine (la nivel de individ), să creăm legături, să ne dedicăm unui scop măreț. Cred că beneficiile la nivel de comunitate sunt foarte vizibile și cred cu tărie că e o etapă necesară pentru creșterea noastră. Recomand implicarea în acțiuni voluntare încă din adolescență, sau chiar copilărie.
Izabela Pustianu, PPC Specialist și studentă la masteratul de Publicitate și Promovarea Vânzărilor:
Pentru mine, voluntariatul este mijlocul ideal de implicare activă într-o comunitate. Pe lângă faptul că îți dezvolți competențe personale și profesionale, voluntariatul te ajută să înțelegi mai bine realitatea socială, să-ți dezvolți responsabilitatea civică și să îți faci prieteni cu valori comune. Avem nevoie să simțim că aparținem unui grup și că, împreună, putem face lumea un loc mai bun. Acest sentiment îl resimt de fiecare dată când particip, în calitate de voluntar, la evenimentele Superhumans.
Crina-Alexia Costoiu, studentă în anul III la medicină generală:
Consider că voluntariatul este sistemul în care cele două procese, atât cel de a oferi cât și cel de a primi, există simultan și în echilibru. Dacă faci voluntariat simți că ai un impact pozitiv în comunitate, iar pe cealaltă parte, persoanele care beneficiază de eforturile tale ca voluntar se simt văzuți și auziți, lucru ce le oferă deja senzația că avem o societate care se îmbunătățește. Aceste emoții pozitive simțite pe ambele părți creează un grup unit plin de optimism, gata să schimbe fața societății, atât prin acțiune, cât și prin atitudinea față de tot ce-i înconjoară.
Daria Maria Neamțu, studentă la masteratul de Psihologie Clinică și Psihoterapie:
În primul rând, dai de alți voluntari, care la rândul lor cred în misiunea și viziunea organizației și fac tot ce e posibil în a o sprijini, majoritatea din pură pasiune și/sau bunătate – lucru care nu are cum să nu te inspire.
În al doilea rând, mi se pare o metodă excepțională de a te dezvolta real. Cunoști oameni noi, îți dezvolți aptitudini ca prin „joacă”, fără presiune, într-un climat sigur și prietenos. Înveți să apreciez lucrurile mărunte pe care le fac ceilalți în mod voluntar, aspect care poate duce spre un sentiment de apartenența, de coeziune cu comunitatea.
Ce reprezintă pentru tine sănătatea mintală și de ce crezi că e important să se vorbească mai mult despre acest subiect?
Emanuel Rusu, student în anul III la Facultatea de Informatică:
Pentru mine, sănătatea mintală reprezintă o minte cu o conștiință curată, o minte cu o conștiință care nu se sabotează singură și o minte cu o conștiință ce gândește înspre bine. E important să popularizăm subiectul și să vorbim despre el, deoarece mintea și gândurile sunt cele care ne guvernează corpul și trebuie să le înțelegem și să reparăm ce e rău pentru a avea un corp echilibrat.
Cristina Negură, psihoterapeut:
Nu putem defini sănătatea mintală fără cea emoțională. Le-aș numi, împreună, „sănătate psihică”, și cred că se leagă mult și de social, job, spiritualitate autentică și sănătate fizică. Cred că un individ sănătos psihic este rezilient, în contact cu tot spectrul de emoții ale sale și care este funcțional pe planurile amintite mai sus. Când de gândim la sănătatea mintală și psihică, ne uităm la cum se raportează cineva la propria persoană și la lume, iar aici este nevoie de un echilibru, o armonie. Cred că trăim niște vremuri în care, din fericire, există mult focus pe acest subiect și putem observa o deschidere tot mai mare în ceea ce îl privește.
Daria Maria Neamțu, studentă la masteratul de Psihologie Clinică și Psihoterapie:
Fiind studentă la Facultatea de Psihologie, adesea am acces la multe informații de specialitate legate de sănătatea mintală și importanța ei, însă sunt conștientă că aceste informații nu ajung la publicul larg. Cred cu tărie că aici intervine misiunea Superhumans și dorința de a împărtăși comunității abilitați, tehnici și informații de specialitate legate de cum să îți menții sănătatea mintală.
Ce mai vreau să menționez este că nicio secundă nu se neglijează sănătatea fizică. Adevăratul echilibru l-au precizat cu mult înaintea noastră, mai „marii”, prin expresia mens sana in corpore sano.
Izabela Pustianu, PPC Specialist și studentă la masteratul de Publicitate și Promovarea Vânzărilor:
Consider că, sănătatea mintală este o stare de bine continuă. Eu mi-o imaginez ca pe o balanță aflată în echilibru, iar scopul meu este de a o menține așa. În același timp, să înțeleg că e normal să se balanseze și să nu fac mare tragedie din asta.
Este important să se vorbească despre sănătatea mintală pentru că așa ne putem da seama cum să ținem în echilibru acea balanță. Spre exemplu, am aflat, la o conferință Superhumans, că emoțiile nu sunt bune sau rele, ci firești. Modul în care reacționăm ne poate afecta negativ, ci nu emoția în sine. Această informație mi-a schimbat într-o mare măsură modul în care reacționez la ceea ce identific ca emoție negativă. Trebuie să înțelegem cum să facem să ne fie bine, iar apoi să le facem bine celor din jurul nostru, pentru a evolua împreună.
Crina-Alexia Costoiu, studentă în anul III la medicină generală:
O minte sănătoasă este o minte flexibilă, care poate gestiona întreaga paletă de emoții. Din punctul meu de vedere, problemele de sănătate mentală apar când se cronicizează un anumit set de emoții (de obicei cele negative). Consider că trebuie să vorbim cât mai mult despre sănătatea mentală deoarece aici vorbim despre o sferă în care suferința nu se vede sau poate fi interpretată drept o agitație, tristețe sau furie temporară. Prin vorbirea despre sănătatea mentală creăm bazele unei societăți în care să ne simțim în siguranță să vorbim despre niște emoții noi apărute, exact așa cum ne vine natural să vorbim despre o durere fizică nou apărută, unei societăți în care să nu ne simțim singuri datorită dificultăților cu care ne confruntăm și în special, unei societăți în care să nu ne fie teamă să cerem ajutor.
